Primele observații

Se constată că școlile din mediul rural se mobilizează mai rapid decât cele din mediul urban. Din primele 20 de școli care au atins eșantionul reprezentativ, 12 sunt din mediul rural și 8 sunt din mediul urban. O cauză ar putea fi și numărul mai mic de elevi, comparativ cu școlile din orașe, mai bine populate. Cu toate acestea, cele mai multe din care nu s-a înregistrat niciun răspuns, provin din mediul rural. Având în vedere că informațiile despre această cercetare au fost distribuite mai curând centralizat, prin adresele de email ale școlilor sau prin profesorii de istorie/științe socio-umane, se poate presupune că există blocaje în circulația informației sau că gradul de implicare a elevilor, profesorilor și părinților în proiecte școlare, la nivelul școlilor rurale este mai redus. De asemenea, s-ar mai putea formula concluzia că școlile rurale nu sunt obișnuite să obțină feedback din partea beneficiarilor sau că nu văd oportunitatea valorificării acestui feedback.

Elevii reprezintă cei mai mulți respondenți. Sunt urmați, surprinzător, de părinți, nu de profesori. Din punct de vedere numeric, însă, există o explicație pentru care părinții respondenți sunt mai frecvenți decât profesorii, numărul acestora fiind semnificativ mai mare.

Cei mai mulți respondenți își comunică adresele de email pentru a le fi comunicat raportul cercetării, acestea reprezentând o garanție a autenticității răspunsurilor.

Formularele se completează în special în timpul săptămânii, pe durata programului școlar, dar se înregistrează răspunsuri și în weekend sau la orele serii.